DinCopilarie.com

La mine in cartier, iarna toata lumea se ducea la pecineaga pe un desrdelus improvizat intr-un santier parasit. Era foarte frumos. unii se dadeau cu sania si in acelasi timp mai treabuiau sa se fereasca si de bulgarii care mai zburau din cand in cand din jocul enuntat si de tine cu cazematele.

La mare cautare la noi in cartier (Rahova) erau la mare cautare:
tarile,
elastiucu (in special de fete);
ratele si vanatorii (alt joc barbar, daca aveai norocul sa te nimereasca mingea in fatza te duceai acasa ori cu nasul spart ori cu buza umflata, in fine nicodata intreg si erai mandru ca ai jucat ratele si vanatorii)
coarda (iar, un joc agreeat mai mult de fete dar si baietii se antrenau la el. Ma intreb cati dintre cei mici de-acum mai stiu sa joace coarda)

Spre disperarea trecatorilor, umpleam asfaltul cu desene. Din fericire, atunci, creta colorata si cea alba o gaseam si la magazinele din cartier.

Hotii si vardistii (alt joc agreeat pe meleagurile Rahovei, partea nasoala era ca evoluasem un pic si il jucam cu pistoale cu bile, destul de dureros)

Statuile miscatoare sau mima (dar mai rar)

De capra si lapte gros nu mai vorbesc, prietenii mei (din aceeasi generatie cu mine) si in clasa a XII-a jucam. Chriar e distractiv. Cea mai dificila proba era si inca este SOLDATUL.

Omul negru se mai juca pe-aici (in fine nu prea am inteles cu ce se manca jocul ala, tot ce stiu este doar ca omul negru era un fel de Bau-Bau)

De treaba cu “la malai” pe aici o stiam de “21-a”

La v-ati ascunselea era durere mare la noi. Trebuia sa cotrobaim dupa copii jumatate de cartier mai ales daca se juca in cel putin 15 insi. Cand ne lasam pagubasi mergeam pe strada si zbieram cat ne tineau plamanii “Am spart oalele si-ai mancat sarmalele”. Unii locatari, exasperati iaseau la geam sa tipe la noi.

Si…nu mai stiu…nu mai imi amintesc. Da dom’le ce vremuri… Cu toate ca nu am decat 21 de ani le-am prins din plin.

Si eu le-am prins poate toate astea..am auzit ca inainte de asta aia mai mari faceau unele si mai si..acum nu mai poti sa te joci pe strada..chiar si aici la mine,unde sunt destul de putine masini trece una la cateva minute,atunci puteai sa te joci in voie fara nici un risc

Mai era Frunza – de care am descoperit k era jocul perfect cand eram mici, dar acum este atat de dificil (cand eram mici nu era asa o mare diferenta intre puterea unui baiat si cea a unei fete). Mai jucam si Castelul si ne placea mult.
In ceea ce priveste Leapsa noua ne placea extrem de tare “Leapsa distractiva”. Atunci cand era cat pe-aci sa te prinda strigai numele unui alt participant la joc, si din acel moment ala urma sa “fie”. Era foarte tare k asa toata lumea apuca sa fie si toata lumea apuca sa fuga.
Uliul si porumbeii iar era “la moda” intr-o perioada. Si bineinteles, tenis de picior si patratzica.

erau atatea jocuri…era atat de frumos.. inca nu imi vine sa cred de ce s-au dus toate.. cand am citit articolu asta mi-au dat lacrimile.. m-am gandit la copilaria mea si la faptul ca poate copilu meu nu o sa creasca atat de frumos pt ca nu are cu cine.. acum sunt alte prioritatile cum ar fii jocurile pe pc.. sau desenele astea de acum stupide sau hi5-ul…. nu mai exista educatie, parinti care nu se mai ocupa de copii, si copii care nu stiu cine e popey marinaru sau nu stiu serialele alea educative cu capitan planet.. :( … credeam ca nu iti mai aduce nimeni aminte de lucrurile astea si sunt singura nostalgica.. ma bucur ca v-am intalnit

la malai sau 21 il stiu drept miuta. si mai era unu popou la o singura poarta era unu in poarta si mai multi se jucau , unu ridica mingia cu picioru si altu dadea fara ca mingia sa atinga pamantul si cu ce parte a corpului dadeai erau mai multe buncte si primu din poarta care ajungea la 21 de puncte lua 3 suturi in fund

Foarte bun articolul insa mi se pare putin cam subiectiv.